Sub tratament

"Multă vreme nu am înţeles vorba lui Cioran despre scris, despre scrisul confesional ca terapie. De cînd scriu aceste pagini - şi de fapt am început să le scriu mânat de nevoia tămăduirii - simt atât de bine ce a vrut el să spună ("Dacă nu aş fi scris, pesemne că m-aş fi sinucis"). Scriu, tratându-mă. Sau: scriind, sunt sub tratament. Când n-ai reușit să-ţi pui viaţa în ordine, când n-ai reuşit să obţii o ordine reală, există o ordine de a doua instanţă pe care poţi s-o obţii scriind despre tine. A-ţi pune ordine în viaţă înseamnă pur şi simplu să-ţi priveşti viaţa şi să încerci s-o înţelegi. Să te înţelegi."(G. Liiceanu - Uşa interzisă)



Etichete: 3 comentarii | edit post

Vreau...

Vreau o pădure doar pentru mine, ba chiar un munte întreg. Să-mi fac altar la poalele lui, să aduc în fiecare dimineață inima să mi-o cureţi și ochii să îi clătesc în izvorul ce cade din cer, de undeva prea sus să pot cuprinde cu privirea.

Vreau o bucată de pământ, doar pentru mine. Să-mi ridic un adăpost, să mă înconjor cu braţele tale şi să ard neîncetat, fără pic de teamă.

Vreau un copac numai pentru mine. Să mă ridic deasupra văii, să ascult cum norii se ating unul de altul timizi, cum picături de apă se sparg și curg pe pământ.


Te vreau doar pentru mine. Să-mi adun acasă sufletul pierdut, pustiit și chinuit. O, strânge-l și înfășoară-l în atingeri calde. Alungă-mi teama și ascunde-mă sub munte, printre brazi și printre pământul din ochii tăi.

O...cât te iubeam. Şi câtă pădure era....

Nimicnicie

Nu-i nimeni ca tine..oricât aş încerca să te înlocuiesc!

Tu imi cunoşti fiecare loc gol şi pustiu, fiecare colţ ascuns şi fiecare urmă de trecut pătat. Tu ştii să mă cuprinzi în întregime în iubirea ta, să mă arunci în neant şi să mă urmezi. Tu ştii ce mă întregeşte şi tu ştii ce mă pierde, tu mă cauți până la ultima parte şi mă aduni între pleoapele tale, strivindu-mă între ele când mă săruţi. Şi o faci apăsat parcă sorbind din mine orice urmă de viaţă. Pielea ta poartă parfumul meu şi mainile mele scluptate de jur imprejur.

Toți ceilalți privesc golul și se întrebă aici cine-și face veacul. Vino și aprinde-le lumina!
Etichete: 1 comentarii | edit post