The End

20 octombrie 2013  19:04 Mih
e timpul sa ridicam ancora si sa ne pierdem in larg, acolo unde marea nu se termina niciodata. ca orice calator ce a trecut pe aici, ma intorc, strang lacrimile intre pleoape si incerc sa imi aduc aminte daca mi-am impachetat toate lucrurile; inima nu o mai am.

a fost o calatorie lunga si un popas si mai lung, au fost foi ce le-am scris si foi ce le-am aruncat in foc. au fost penite ce mi-au racorit sufletul si altele ce mi-au lasat urme adanci in inima. au fost povesti inventate, dar au fost si mai multe reale, traite pe muchia nebuniei sau a fericirii. au fost clipe de inspiratie si momente de naufragiu. insa acum e timpul sa scriem finalul si dedicatia. e timpul sa o luam de la zero, pe alte taramuri cu alti oameni; eu nu mai ma gasesc.





Unsolved Puzzle - The End...

...pentru toate iubirile pierdute la mal ca valurile si pentru cele care au starnit furtuna-n larg...intelepciunea sa va fie far.


3 comentarii | edit post

alta

19 octombrie 2013  22:50 Mih
si ma ia cateodata un dor, un dor de ea, de iubirea mea. si atunci imi aduc aminte totul, locul gol, inima-mi zdrobita, alegerile facute, omul pe care il incalzeste. si stiu ca locul meu nu e printre ruine, inchid ochii, inghit amaraciunea, zambesc fals si pasesc mai departe.

se lasa frig peste sufletul meu, imbratiseaza-ma pentru a doua oara, alunga-mi dorurile si iubirile, danseaza-mi si canta-mi, priveste-ma cu ochii-ti mari si negri si fii drogul meu in noaptea asta si in cea care va urma. dezrobeste-ma si frange-ma-n bucati, caci simt o viata pe umerii mei.
0 comentarii | edit post

da-mi timpul inapoi

  16:57 Mih
as vrea sa intorc timpul cu exact un an in urma, sa te privesc in ochi si sa vad mai bine omul de langa tine. sa nu va fi adus in lumea mea si sa nu va fi aratat cum traiesc oamenii mari. as vrea sa nu fi lasat berile ce au curs sa imi ameteasca mintile si sa imi inmoaie mintea. as fi vrut sa inteleg ca locul de langa tine e ocupat si sa fi lasat pe cel din inima mea inca liber.

am pus pe masa tot sufletul meu, asa frant si ciobit de alti in trecut, am aruncat in joc toate secretele mele si toate slabiciunile mele. am lasat sa ma cunosti pe deplin, ti-am aratat călcâiul vulnerabil si ti-am rabdat toate loviturile. am iubit pana-a dat pe-afara. te-am iubit pana la ultima lacrima si pana am secat. am visat tot ce nu indraznisem o viata, ca sa spulberi intr-o secunda. am sperat mai mult decat as fi meritat, ca sa distrugi totul intr-o suflare..o sarutare ce nu era pentru mine. ca un iuda m-ai vandut pe un pumn de liniste, insa linistea ti-a fost iad si acum e prea tarziu sa recuperezi ce ai lepadat.

ti-am construit o lume numai pentru tine, dar ai calcat-o sub picioarele tale si ai adus un strain si un nevrednic in lumea mea. ai blestemat-o calcandu-i pragul tradandu-ma si mintindu-ma. ai ruinat tot ce am adunat cu dragoste. oh, si cat am putut iubii..si cat de goala suna inima mea azi. nu-i iubire si nu-i ura, nu e dezamagire si nu e intristare. e moartea unui suflet calcat de nimicnicie.



0 comentarii | edit post

intotdeauna

18 octombrie 2013  22:32 Mih
intotdeauna vom găsi timp pentru oamenii cu adevărat importanți în viața noastră, pentru restul vom găsi mereu scuze. intotdeauna vom gasi putere sa ii ajutam pe cei pe care ii iubim cu adevarat, iar pentru restul vom gasi mereu motive sa-i parasim in suferinta lor. intotdeauna vom gasi drumul catre sufletele pe care le dorim, iar pentru restul vom gasi usi prin care sa ii scoatem din viata noastra.
si in final ne vom considera "eroi", pentru ca intotdeauna resturile nu conteaza.
2 comentarii | edit post

ultima zi

17 octombrie 2013  21:54 Mih
daca ar fi ultima zi din numarul zilelor tale, ai cadea in genunchi pentru a multumi cerului tot ce ai trait? sau ai plange si ai dispera, cerand indurare? ai rememora primele sarutari, primele atingeri, sau ai blestema iubirile trecute si despartirile dureroase? ti-ai umezi buzele gustand sarutul de dimineata al omului pe care il iubesti, sau vei simti brate straine in jurul tau?

daca ar fi ultima zi din cele ce ti-au fost date fara pret si fara plata, ai numara sufletele ce le ai alaturi sau ai regreta inimile care le-ai frant? ce avere ai lasa in urma ta, una care o pot fura hotii si manca moliile, sau intelepciune si cuvinte de lauda? daca ar fi ultima zi si nu ai mai avea nimic in plus, ai pleca cu inima impacata? ai stii ca ai iubit indeajuns? ca ai iertat mai mult decat era cu putinta? ca ai fost iertat? ca ai muncit si ai castigat tot ce era de castigat? te-ai luptat indeajuns, sau ai indurat indeajuns? ai pleca stiind ca nu ai niciun regret si ca ti-ai trait viata ca si cum fiecare zi ar fi fost ultima?

dar ai uitat suflete de lut, ca fiecare clipa ti-e data si o data pierduta nu o vei putea recapata. ai uitat ca un suflet cazut la fel ca o stea, nu il vei mai putea pune pe cerul tau sa straluceasca. ai uitat ca ce nu faci la timp, nu vei face niciodata. ai uitat ca tot ce lepezi va ramane lepadat si iubirea o intalnesti o data in viata. 

asadar, daca ar fi ultima zi din viata ta, cu ce sarut pleci pe buze si cu ce parfum imprimat in pielea ta? cu ce cuvinte te-ai despartit de cei dragi azi? i-ai spus si aratat cata iubire ii porti? in ce brate ai dormit si ce ochi te-au trezit de dimineata? ar fi o ultima zi impacata?

e ultima ta zi in inima mea.
0 comentarii | edit post

blestem si iad

  10:25 Mih
nu pot ascunde furia. nu pot opri ura. nu pot indulci blestemele.
urasc tot ce imi aminteste de noi, urasc tot ce am dat si tot ce a ramas gol. urasc tot ce am zidit si s-a spulberat intr-o clipire, urasc ca nimic bun nu poate fi adunat, urasc promisiunile transformate in minciuna si cuvintele de lauda pierdute-n vant. urasc oamenii care nu isi merita statutul de om, urasc parazitii ce tin umbra pamantului si care iti zambesc uitand buzunarele lor goale si mintile lor pline ce nimicnicie.

nu pot opri ura si furia. insa doamne, cand roata o vei intoarce, fi bland cu ei caci i-ai lasat dupa mintea lor si au devenit nimicuri. nu ai ce sa le mai iei, da-le doar mintea de pe urma si pregateste iadul pentru pacatosi.
0 comentarii | edit post

cu mintile praf

  00:11 Mih
cuvinte ce se sterg din povestile noastre, povesti ce nu vom apuca sa le citim niciodata. am inventat basme pe care am crezut ca le urmam firul narativ, dar care nu le-am trait nici macar o zi. ci am trait in minciuna si teama, momente de curaj stropite cu alcool si ganduri nespuse. vise devenite cosmaruri, planuri spulberate la ceas de pranz, dureri ascunse in fumul de tigara, lacrimi ce nu mai au de unde sa izvorasca. durerile mari tac.

poti sa ma imbratisezi, sa imi saruti incet fruntea rece, sa imi soptesti ispititor vorbe alese, nu imi pasa. poti sa imi cuprinzi pumnul zdrobit in palmele tale, sa imi vindeci ranile sufletului cu privirea ta, sa iti simt pleoapele lungi pe obrazul meu, nu imi pasa. poti sa te lasi izvor sa cazi peste trupul meu, sa ma lasi sa iti framant coapsele si sa adun stelele cazute pe pielea ta, nu imi pasa.

dar daca imi poti fura amintirile si imi poti sterge trecutul, daca imi redai increderea si alungi orice urma de iubirile pierdute, daca poti sa imi potolesti furia si ura cu blandetea ta si cu eleganta ta, atunci fa-mi mintile praf. 




0 comentarii | edit post

Parinte porunceste, caci fiul tau asculta

16 octombrie 2013  17:26 Mih
fiule, mi-ai spus, ridica-te si umbla! ia-ti patul si paseste, caci ti-am promis pamant sub talpa ta chiar si acolo unde nu exista. ti-am promis un final la calatoria ta, ti-am promis pace si odihna. ti-am promis ca nu iti voi pune pe umeri o crucea mai grea decat poti purta, ti-am promis urcusuri si coborasuri, dar ca voi fi cu tine. ti-am promis doua urme de pasi in urma ta, ti-am promis ca te voi pazi si te voi proteja. ti-am spus ca nici prin valea umbrei mortii nu vei trece singur ci ca te voi urma.

deci fiule, ridica-ti ochii catre cer si vezi ca dincolo de nori e un soare ce face din noapte zi, si lasa ploaia sa iti curete ranile. am purtat coroana de spini ca tu sa fi fiu de rege, ti-am dat pamant langa pamant si mare cat infinitul sa o strabati. ti-am pus intelepciune intre tample si putere in brate. ti-am dat genunchi de piatra care sa nu se indoaie si buze sa vorbesti. caci de vei tacea, pietrele vor vorbi pentru Mine si glasul lor te va chema.

te-am facut pescar de oameni, sa ii ridici la randul tau si sa le arati iubirea si dreptatea. capul plecat nu este taiat de sabie si nicio rautate nu ajunge la tine. fii umil si drept si asculta glasul inimii, mergi cu incredere spre tinta ta, caci am pus in tine izvor de dreptate si de iubire. nu ucide fratele de langa tine si nici nu il lasa sa piara, nu lasa slabiciunea ta piatra de poticnire pentru aproapele tau.

fiule, mi-ai zis, ridica-te si zboara! ti-am dat aripi de inger sa acoperi lumea cu puterea ta.
0 comentarii | edit post

e timpul

14 octombrie 2013  15:36 Mih
vino si ia-mi ura si fa din ea o dulce razbunare. lasa-ma sa ating din nou marginile lumii si sa te cuprind in imbratisarea mea. lasa-ma sa sorb de pe buzele tale placerea si ia-mi mintile. fa-le pulbere si joaca-te cu gandurile mele. rupe odata cu hainele si sufletul si lasa-l ca si carare prin iadul ce trec. priveste-ma asa cum ai mai facut-o si lasa-ma sa ma pierd in negura ce o ascunzi intre pleoape. priveste-ma cu talc si mai da-mi o sansa, o sansa sa intalnesc din nou placerea si desfatarea, o sansa sa adorm la sanul tau si sa ma trezesc alt om.

fii placerea mea pacatoasa, singura care o mai doresc. fii trupul ce in noaptea asta ma intregeste si pamantul ce-l voi descoperi. fii scaparea mea si puntea dintre iad si nepasare. arata-mi ca nu toate sunt la fel, da-mi increderea ce am pierdut-o, arata-mi ca esti altfel, umple-ma de tine si de viata, urla din toti rarunchii si strange cu dintii din mine. strange-ma in pumnii tai si lupta-te cu diavolii din mine. devin-o realitate si zdrobeste orice alta amintire: fa-ti loc doar pentru tine.

nimeni nu va sta intre noi, intre doi ochi negrii si inima mea, intre doua sarutari si viata mea, intre tine si infinit.
e timpul sa devii realitate!
1 comentarii | edit post

iara

7 octombrie 2013  23:32 Mih
as vrea sa te intalnesc pentru prima oara. iara. sa nu fi cunoscut alta iubire inaintea mea, sa nu fi cunoscut durerea si iadul sa nu-l fi strabatut. sa nu fi simtit dorul si infrangerea si nici minciuna si neincrederea. as vrea sa iti vad fata plina de lumina si inima batand de fericire. iara. sa ne furisam pentru a-ti fura un sarut si pentru a te imbratisa. fara teama sa ne indragostim, fara regrete sa fugim de lume in asternuturile calde si timid sa ne pierdem printre vise.

insa a trecut o iarna rece de atunci si iata ca toamna a lasat sa cada peste noi frunze inca verzi. obositi de incercari si doborati de greselile trecutului, plumb purtam in piept si zambete false pe buze. nimeni nu stie ce rani ma dor si ce povara culc noaptea pe perna. nimeni nu stie zbuciumul meu si lupta mea o duc in tacere. sentimente legate ca niste cai salbatici in tarcuri prea mici pentru nebunia lor, vise inecate in fumul de tigara, se evapora odata cu el pe geamul casei in negura noptii. 

mai tari cu fiecare foc prin care suntem trecuti, mai tacuti cu fiecare vorba inghitita-n sec, zambete tot mai false si priviri tot mai reci. se va asterne iara iarna la ferestre si in parul nostru. e noapte iar si mai adaug o zi la numarul celor carora le-am supravietuit. nimic nu frange genunchiul plecat si nicio rugaciune nu se opreste in tavan. ne vom ridica incet, ne vom recladii lumea daramata si intr-un final ne vom continua drumul catre noi. un drum catre launtrul nostru, pe care il facem singuri in tacere. intr-un final vom accepta ca singuri ne-am asternut acest destin si singuri am ales ce azi traim. nimeni nu-i vinovat pentru esecul nostru. si cand vom crede ca in sfarsit am ajuns la portile raiului, ca din vis ne vom trezi in mijlocul focului arzand, din nou jelind alegerile facute.

e tarziu iubire si noaptea cade frunze frunze pe pamantul rece. si inima mi-e un copac.
2 comentarii | edit post

candva...

5 octombrie 2013  22:49 Mih
au fost si altele inaintea ta, ce au promis zile fara apus si nopti interminabile. care si-au dat cu miere buzele si au mintit dulce si provocator. care si-au scaldat fata in apa rece de izvor si s-au prefacut fecioare blande. si au cantat balade de amor si au visat cu ochii deschisi la care de foc ce strabat cerul si la cai inaripati.

au fost si altele inaintea ta, ce s-au pacalit ca au cunoscut iubirea, dar nu au deosebit placerea si egoismul de dor si de dorinta. care au stat o vreme si apoi au plecat prin alte colturi cautandu-si scaparea si iertarea. care au venit cu ulcioarele goale si au plecat cu inima mea toata, facuta bucatele, arsa pe jugul durerii si al dezamagirii.

si pentru ca au fost altele inaintea ta, nu te voi lasa sa fi ca ele. ne vom iubi muteste, fara vorbe si fara promisiuni, vom fi doi muti. ne vom atinge ca orbii, bajbaind prin intuneric, dupa fiecare parte din tine si te voi recunoaste dintr-o mie. voi stii doar parfumul tau si doar gustul buzelor tale il voi recunoaste. voi pastra intiparit in minte doar forma umerilor tai si a bustului tau, cu varful degetelor voi recunoaste fiecare alunita ce iti deseneaza constelatii pe pielea alba si fina, si voi stii doar eu si doar pe tine. ca doi surzi ne vom asculta doar sangele cum fierbe in noi si cum inimile vibreaza la fiecare atingere. vom dansa ca doi nebuni pe o muzica surda, ce exista doar in mintile noastre. imi vei vorbi pe limba mea si voi intelege. voi intelege ca nu vei fi ca restul, ca vei fi altfel...pentru ca eu is altfel.

reconstruieste-mi cetatea si inchide-te in ea. domneste cu dragoste si mila, condu-ma si fi-mi alaturi, sprijina-mi visele si nu-mi incuraja nebuniile, fi-mi altar si asculta-mi confesiunile, fi-mi muza si critic. 
si pentru ca au fost altele inaintea ta, arunca in focul uitarii orice urma de ele. ramai doar tu....si nimic altceva.

0 comentarii | edit post

lasa-ma

4 octombrie 2013  22:19 Mih
cand imi arde sufletul in mine, cu buzele tale stingi orice foc m-ar mistui. cand teama si durere ma paralizeaza, ma acoperi cu trupul tau si incalzesti sangele in mine. cand timpul ma sfarama si ma scurge printr-o clepsidra, in causul palmelor tale ma aduni la loc. cand trecutul calca peste inima mea, alungi orice amintire cu ochii tai negrii si mari..ah..nu ma satur de ei.

lasa-mi iubito tigara si nu o stinge, caci in afara de tine, e singura mea alinare. lasa-mi iubito pana si hartia, caci in afara de tigara e singura mea evadare. lasa-mi iubito tacerea, caci cuvintele sunt cele ce m-au otravit. lasa-ma sa te iubesc in tacere, pana cand soarele va iesi dintre copaci si frunzele galbene ce stau sa cada il vor dezgoli. gol la fel ca umerii tai plini de stele si de sarutarile mele. la fel ca mintea mea cand degetele tale imi mangaie fata obosita si cand orice grija o alungi cu genele-ti lungi si buzele tale calde. mai lasa-ma sa te sarut lung si apasat, caci esti leacul ranilor mele. lasa-mi capul pe sanul tau sa se-odihneasca, sa-aud chemarea inimii tale, lasa-ma sa te cuprind, sa trec prin tine si prin lume, lasa-ma sa te fac parte din mine caci golul dinauntru suna trist si rece.

fum dupa fum, foaie dupa foaie, ora dupa ora, nu m-as satura de tine. ai inviat in mine omul care a mutat muntii din loc, a furat secera mortii si si-a facut drum pana la iubire. a alergat zmeii si caii inaripati, a rescris povestile si a salvat toate printesele captive prin castele. a ucis toti monstrii si a creat o lume mai buna. 
pentru tine si pentru mine. 
pentru noi, pentru doi ingeri goi...
ceasul nu mai bate, a stat de-o ora jumatate.
am oprit timpul in loc, l-am aruncat pe tot in foc,
sarutare dupa sarutare, vine noaptea peste mare
si nu-i nimeni sa vada, iubirea peste noi sa cada.
0 comentarii | edit post

atat

2 octombrie 2013  22:33 Mih
din ochii tai se revarsa noaptea si tot acolo fuge cand e alungata de soare. tot acolo alerg si eu acum, cautandu-ti zambetul si lasandu-ma purtat de parfumul tau. simt ca din alte lumi m-ai chemat si m-ai adunat in bratele tale, aproape de obrazul tau, respirand iubirea ce o emani prin fiecare por. 

poarta-te copilareste, si-apoi arunca-te autoritar in bratele mele, rupe din mine trecutul si zilele ce au fost, dezbraca-ma de furie si de durere, revarsa-ti nebunia si placerea peste mine. tipa si invoca fara cuvinte iubirea si lasa dulceata buzelor tale sa cada de sub ureche pe gat in jos. opreste-te la pieptul meu si asculta ceasul cum ticaie, secundele fugarind minutele si orele lasate in urma..toate pentru tine. 

poarta-te matur si rece, lasa-ma sa tanjesc dupa tine si dupa caldura ta, nu ceda usor si trezeste pradatorul din mine. priveste-ma cu ochii-ti mijiti si plini de pasiune, arunca in aer peretii caci nu ni-s de niciun ajutor, opreste-ma zambind-mi cu subinteles si pune stapanire pe mine cum ai pus pe inima mea. ca o iedera cuprinde-mi trupul rece si sopteste-mi descantece, sacadat silaba cu silaba, pana cand vei termina ..cuvantul.

si poarta-te cum niciuna  nu s-a purtat-naintea ta, lasa-te dar nu prea, fugi dar nu mult, intoarce-te incet dar toata, cuprinde-ma dar nu pe deplin, saruta-ma dar nu doar atat...iubeste-ma si ...atat!
4 comentarii | edit post