The End

e timpul sa ridicam ancora si sa ne pierdem in larg, acolo unde marea nu se termina niciodata. ca orice calator ce a trecut pe aici, ma intorc, strang lacrimile intre pleoape si incerc sa imi aduc aminte daca mi-am impachetat toate lucrurile; inima nu o mai am.

a fost o calatorie lunga si un popas si mai lung, au fost foi ce le-am scris si foi ce le-am aruncat in foc. au fost penite ce mi-au racorit sufletul si altele ce mi-au lasat urme adanci in inima. au fost povesti inventate, dar au fost si mai multe reale, traite pe muchia nebuniei sau a fericirii. au fost clipe de inspiratie si momente de naufragiu. insa acum e timpul sa scriem finalul si dedicatia. e timpul sa o luam de la zero, pe alte taramuri cu alti oameni; eu nu mai ma gasesc.





Unsolved Puzzle - The End...

...pentru toate iubirile pierdute la mal ca valurile si pentru cele care au starnit furtuna-n larg...intelepciunea sa va fie far.


alta

si ma ia cateodata un dor, un dor de ea, de iubirea mea. si atunci imi aduc aminte totul, locul gol, inima-mi zdrobita, alegerile facute, omul pe care il incalzeste. si stiu ca locul meu nu e printre ruine, inchid ochii, inghit amaraciunea, zambesc fals si pasesc mai departe.

se lasa frig peste sufletul meu, imbratiseaza-ma pentru a doua oara, alunga-mi dorurile si iubirile, danseaza-mi si canta-mi, priveste-ma cu ochii-ti mari si negri si fii drogul meu in noaptea asta si in cea care va urma. dezrobeste-ma si frange-ma-n bucati, caci simt o viata pe umerii mei.

da-mi timpul inapoi

as vrea sa intorc timpul cu exact un an in urma, sa te privesc in ochi si sa vad mai bine omul de langa tine. sa nu va fi adus in lumea mea si sa nu va fi aratat cum traiesc oamenii mari. as vrea sa nu fi lasat berile ce au curs sa imi ameteasca mintile si sa imi inmoaie mintea. as fi vrut sa inteleg ca locul de langa tine e ocupat si sa fi lasat pe cel din inima mea inca liber.

am pus pe masa tot sufletul meu, asa frant si ciobit de alti in trecut, am aruncat in joc toate secretele mele si toate slabiciunile mele. am lasat sa ma cunosti pe deplin, ti-am aratat călcâiul vulnerabil si ti-am rabdat toate loviturile. am iubit pana-a dat pe-afara. te-am iubit pana la ultima lacrima si pana am secat. am visat tot ce nu indraznisem o viata, ca sa spulberi intr-o secunda. am sperat mai mult decat as fi meritat, ca sa distrugi totul intr-o suflare..o sarutare ce nu era pentru mine. ca un iuda m-ai vandut pe un pumn de liniste, insa linistea ti-a fost iad si acum e prea tarziu sa recuperezi ce ai lepadat.

ti-am construit o lume numai pentru tine, dar ai calcat-o sub picioarele tale si ai adus un strain si un nevrednic in lumea mea. ai blestemat-o calcandu-i pragul tradandu-ma si mintindu-ma. ai ruinat tot ce am adunat cu dragoste. oh, si cat am putut iubii..si cat de goala suna inima mea azi. nu-i iubire si nu-i ura, nu e dezamagire si nu e intristare. e moartea unui suflet calcat de nimicnicie.



intotdeauna

intotdeauna vom găsi timp pentru oamenii cu adevărat importanți în viața noastră, pentru restul vom găsi mereu scuze. intotdeauna vom gasi putere sa ii ajutam pe cei pe care ii iubim cu adevarat, iar pentru restul vom gasi mereu motive sa-i parasim in suferinta lor. intotdeauna vom gasi drumul catre sufletele pe care le dorim, iar pentru restul vom gasi usi prin care sa ii scoatem din viata noastra.
si in final ne vom considera "eroi", pentru ca intotdeauna resturile nu conteaza.

ultima zi

daca ar fi ultima zi din numarul zilelor tale, ai cadea in genunchi pentru a multumi cerului tot ce ai trait? sau ai plange si ai dispera, cerand indurare? ai rememora primele sarutari, primele atingeri, sau ai blestema iubirile trecute si despartirile dureroase? ti-ai umezi buzele gustand sarutul de dimineata al omului pe care il iubesti, sau vei simti brate straine in jurul tau?

daca ar fi ultima zi din cele ce ti-au fost date fara pret si fara plata, ai numara sufletele ce le ai alaturi sau ai regreta inimile care le-ai frant? ce avere ai lasa in urma ta, una care o pot fura hotii si manca moliile, sau intelepciune si cuvinte de lauda? daca ar fi ultima zi si nu ai mai avea nimic in plus, ai pleca cu inima impacata? ai stii ca ai iubit indeajuns? ca ai iertat mai mult decat era cu putinta? ca ai fost iertat? ca ai muncit si ai castigat tot ce era de castigat? te-ai luptat indeajuns, sau ai indurat indeajuns? ai pleca stiind ca nu ai niciun regret si ca ti-ai trait viata ca si cum fiecare zi ar fi fost ultima?

dar ai uitat suflete de lut, ca fiecare clipa ti-e data si o data pierduta nu o vei putea recapata. ai uitat ca un suflet cazut la fel ca o stea, nu il vei mai putea pune pe cerul tau sa straluceasca. ai uitat ca ce nu faci la timp, nu vei face niciodata. ai uitat ca tot ce lepezi va ramane lepadat si iubirea o intalnesti o data in viata. 

asadar, daca ar fi ultima zi din viata ta, cu ce sarut pleci pe buze si cu ce parfum imprimat in pielea ta? cu ce cuvinte te-ai despartit de cei dragi azi? i-ai spus si aratat cata iubire ii porti? in ce brate ai dormit si ce ochi te-au trezit de dimineata? ar fi o ultima zi impacata?

e ultima ta zi in inima mea.