În tăcere
29 octombrie 2009 00:33
Se auzeau frunzele desprizându-se şi plutind spre pământ. Linişte divină, aer rece cu miros de zăpadă, venind de undeva de la munte, doar doi îndrăgostiţi întârziaţi în parc, un tânăr trist fumând o ţigară, eu.. şi miezul nopţii.
Acum e pace. Simt cum mă desprind şi plutesc, asemenea acelei frunze de toamnă. Şi în inimă e linişte. Doar linişte. Şi pace!
Acum e pace. Simt cum mă desprind şi plutesc, asemenea acelei frunze de toamnă. Şi în inimă e linişte. Doar linişte. Şi pace!
Îngerii au adormit!
"You will fly and you will crawl,
God knows even angels fall"... sunt versuri dintr-o melodie,mi se pare că se potriveşte post-ului tău.
^ Ms mult. E foarte faina melodia. Si chiar se potriveste.
Cunosc senzatia asta de liniste ...
Mă bucur că ţi-a plăcut şi mulţumesc pt încurajări.Drăguţ blog-ul şi sper ca poate într-o zi să-ţi împlineşti visul :D
Te-am trecut la blog-urile pe care le citesc :)
plictisitor cand e liniste...pentru mine:P
Îngerii au adormit și noi suntem amorțiți și îmbufnați, dar e așa liniște că ne plictisim... Păi hai să facem ceva, să zdrăngănim nițel din coadă și să îi lăsăm pe vecini să ne bată în țeavă pentru că avem King Crimson pe repeat și la maxim. Cam asta fac eu, da.
^ Liniste in suflet, ca in rest nu e timp si nici liniste pt altceva. Ma bucur ca tu poti, dar la cate "babute" am in bloc m-ar zbura cu totul. :))
ingerii au adormit! si daca ii trezim? :D