Rămas bun
24 septembrie 2010 17:43
Bagaje...şi o inimă împărțită. Toată viaţa mi-am dorit să plec de acasă, iar acum, când o fac, simt că mor puțin câte puțin. Aici am oamenii care mă iubesc cel mai mult pe acest pământ şi pentru care aş rupe din mine pentru fiecare. O să îmi lipsească învățăturile bunicii, îmbrățișarea și dragostea mamei, râsul și încăpățânarea surorii, până chiar și comentariile tatei. O să îmi lipsească aerul rece și curat, munții și liniștea. Şi cum să nu îmi lipsească, dacă aici am plâns prima oară, am visat, am căzut și am iubit, m-am răzvrătit și am urât. Cum Doamne să fie ușor să strângi în câteva bagaje casa şi să o iei cu tine? Şi pacea, înțelepciunea, căldura? Unde să le pun? E prea rece și străin locul către care plec.
Călătorule, oricât de departe inima te va duce, nicăieri nu îți vei găsi locul decât acasă.
Şi de n-ar mai plânge în urma mea....
Călătorule, oricât de departe inima te va duce, nicăieri nu îți vei găsi locul decât acasă.
Şi de n-ar mai plânge în urma mea....
:))
;))
;;)
:D
;)
:p
:((
:)
:(
:X
=((
:-o
:-/
:-*
:|
8-}
:)]
~x(
:-t
b-(
:-L
x(
=))
hai ca incepe un nou an... (scolar), o sa fie serii cu clatite, povesti si vin dinala bun. o sa fie bine. ai sa vezi >:D<
toti plecam??!
sa ai soare in spate, calatorule. si umbra uneori!
>:D<
ms pikchiu pentru urare.
>:D<
cum sa nu iti fie dor de mine? ma mir cum de rezisti fara mn:-? oh. cat as vrea sa te inteleg, pacat nu pot.. [hai sa facem schimb, ramai tu acasa si plec eu.. ] acasa sunt amintirile p care uneori ai vrea sa uiti, si doar plecand vei putea uita de ele..o noua viatza , cu alti oameni, alte amintiri, care nu vor contine aceleasi greseli..:(
Ana, mereu mi-e dor de tine, chiar si atunci cand ma superi. Si intr-o zi vei intelege cum e sa-ti fie dor de casa..si asta va fi atunci cand lumea de afara de alunga, te respinge si te ingheata. Iar greselile se vor repeta chiar si atunci cand ai invatat lectia. E ceva omenesc.
Miss you >:D<