omul sfinteste locul. 

arunc o ultima privire in urma... luni de fericire, zbucium, iubire, familie si sperante. viata dusa la extreme, ganduri si trairi toate inchise in spatele usii acestei case. aici am ras si am glumit, aici ne-am intalnit noi suflete prietene si ne-am bucurat de viata buna pe care o duceam. aici am invatat sa mergem mai departe si sa luptam. aici am plans si am blestemat oameni, zile si traieri. aici am iubit si am pus caramida peste caramida in relatiile noastre. aici am petrecut zile cu soare si nopti de iubire. aici am pacatuit si aici am ridicat cele mai aprigi rugaciuni. aici am crescut si am facut urmatorul pas in viata. de aici am pornit la drum pe multe scene ale destinului si tot aici am pus capat multor capitole din vietile noastre. 

aici am retrait vremurile copilariei si viata impartita cu micuta mea surioara, aici am inceput sa contruiesc cea mai importanta etapa din viata mea. aici am cunoscut dezamagirea si infrangerea si tot aici am cunoscut cele mai mari bucurii si iubirea care merita sacrificiu. aici a fost acasa si tot aici a fost cuibusor de nebunii. aici ai fost tu.

drumuri noi se deschid. e timpul pentru schimbari, e timpul pentru maturitate, e momentul sa scriem deznodamantul in povesti vechi si sa incepem altele noi, e vremea pentru alte drumuri, alte asteptari, alte aspiratii. cuprind in minte fiecare coltisor si toate amintirile le adun in inima. plecam mai departe, lasand in urma parte din noi, din vietile noastre. 

si daca peretii ar putea vorbi....